In Tora (cele cinci cărți ale lui Moise) sunt relatate cinci feluri de ritualuri diferite , jertfe de animale, aduse lui Dumnezeu, pentru iertare de păcate, atât pentru tot poporul,individual, ori la zile de sărbători,fiecare Ritual formează o anume Energie și dacă Ritualul era de ucidere atunci această Energie nu putea să aducă nici Pace și nici Liniște.

Relatez pe scurt numele si descrierea lor pentru am putea înțelege mai bine revolta lui Isus ca apoi mai tîrziu creștinii să înlocuiască acest Ritual cu trupul și sîngele Lui Isus!

Cele cinci Ritualuri de jerfă aduse lui Dumnezeu:

Olah:Victime de jertfe în totalitate,(legământul lui Avraam făcut de Dumnezeu pentru jertfa fiului său Isac?) prin ardere ori holocaust.

Din acest ritual totalitar s-a rezumat doar la animale și se ardeau două oi una dimineața și una după-amiază, un ritual de zi,pe când la Sărbători era obligatoriu încă o oaie de jertfit,timpul nu era cunoscut,la acest Ritual un țap niciodată nu se jertfea dearece acest animal era rezervat ritualului Chattat.

Mincha:Ritualul Darului,se aducea jertfă de cereale în special ulei și făină care ajutau la existența preoților din templu.

Sebach Schlamim: Ritualul Păcii jertfe de pace cu mâncare ,se ardea în semn de Pace pe masa Altarului grăsimea și rinichii animalului,restul se pregătea și se consuma cu persoanele care au adus jertfa (animalul sau pasărea).

Si o asemenea masa cu carne în antichitate se putea consuma și era posibilă numai în combinație cu ritualul Schlamim Sebach.

Aceste feluri de jertfe apărea mai mult ca o afacere a preoților și acelor din Templu pentru Isus și alții.

Chattat:Ritualul iertării păcatului neintenționat,se jertfea o capră,preotul punea mâna pe capul caprei și el transmitea păcatul omului pe capul caprei.

Această capră se tăia și sângele ei se distribuia pe Altar și Perdeaua Altarului, această Perdea era separată de cea din interiorul Templului și considerată Sfânta Sfintelor precum Chivotul Legii.

Ascham:acest ritual este tot pentru curățirea unui păcat dar brutal și intenționat,ritualul este asemănător cu cel de la Chattat la care se mai adaugă încă o obligație de a înlocui daunele cauzate.

O descriere a diferitelor ritualuri și motivele lor sunt scrise în cărțile lui Moise din Tora în special în Levitic a tre-ia carte la capitolul 1-8.

O dată pe an se găsea ritualul sacrificiilor pentru sfințenia de sine a poporului Israel și a preoților numită „Ziua ispășirii” iertarea de păcate, în această zi Jom Kippur era sacrificat un țap și preotul transmitea toate păcatele poporuluii Israelit pe capul țapului apoi dus în pustiu de aici provine și zicala „Tapul Ispășitor”

Ioan Botezătorul era și el împotriva acestor ritualuri și împotriva celor care greșeau chiar le și spune „Sunt vocea care strigă din pustiu” se referea la nedreptățile oamenilor bogați și a învățătorilor la care găseau să pună greșelile lor unui Tap în cârcă.

La aceste rituale de Pace și iertări de păcate cu sacrificii prin jertfele animalelor, lui Isus i s-a sfâșiat Inima,S-a revoltat asupra lor, a legilor lor și preoților evrei,El a vrut să înnoiască aceste obiceiuri și l-a costat tot un sacrificiu de jertfă pe sine,crucificarea Sa ca și alți Revoluționari dar războinici.



Kommentieren